Flacăra Iubirii ``` Raza Trandafirie
Într-o zi cu Soarele pe cer, m-am
întrebat – UNDE ESTE ZIUA IUBIRII? – Aici Sunt, îmi răspunse, dar nu mă
descoperă nimeni. Ziua Iubirii se vrea a fi descoperită, într-o lume ce veşnic
este grăbită.
Eu sunt cel care iţi trimite raza
dimineţii ce iţi dezmiardă feţişoara somnoroasă de curând trezită. Eu sunt cel
care te învăluie cu energia mea aurie, din aura mea primordială îmi trimit
razele hrănitoare pe toată suprafaţa pământului în stele aurii vindecătoare în
coduri de vibraţii înalte. Florile mă întâmpină cu mare ardoare când le acopăr
roua de pe frunte, frunze, petale şi bobocii nedescoperiţi. Somnoroasele
păsărele mă întâmpină cu un glas gălăgios de ciripit voios de bun venit. Un
voinic işi ia avânt pe-o rază călătoare spre soarele arzător. Dar ce să vezi, o
lacrimă picurând din nor, un nor prea îndepărtat, dar ... scufundat în ochii
unui vultur de-abia sculat. Şi liliacul înflorit, îmi trimite un miros din
parfumul său discret. Valuri, valuri de iubiri măreţe îmi trimit florile
pământului. Primul Trandafir din grădina Adamică îmi şopteşte firav la
ureche... sa nu arzi prea tare, eu sunt cu mult prea gingaş, şi te caut cu
multă ardoare atunci când, o floare dispare, spre înaltul cerului când se
avântă pe raza ta strălucitoare pentru un salut de revedere, ridicat de vântul
răscolitor şi ades răcoritor, călătorind până la casa cerului albastru de unde
ne priveşti şi ne hrăneşti cu mare ardoare trimiţându-ne petale curgătoare din
razele tale.
Spre briza mării de seară îmi
trimit razele răcoroase spre a întâmpina întunecata noapte unde, încet, încet,
vă trimit la somn şi vă las în armonia Lunii, in misterele ce se scriu prin
visele voastre la lumânarea farului aprins, razele iţi cad pe pletele tale
aurii în culori pastelate şi viu colorate aburinde la felinarul Lunii pline,
plină de misteriile vise prin călătorii romantice sau, pline de istorii
nebuloase, din al tău conţinut din totalul vieţilor al pomului
cunoaşterii... Faţa arzătoare mi-o reflect prin oglinjoara apă din mări, oceane
şi lacuri stătătoare. Seducătoarele scăldătoare la puterea muntelui ce curg în
jos crescând în şuroi de apă plimbătoare, apă descărcată şi împreunată cu
muntele piatră ce mă ademeneşte la umbra ei să mă înclin pe o stancă în declin
curgând în cascada umbroasă a muntelui străvechi străjerul luminos al cerului
furtunos al nopţilor rigoare ce coboară peste văile înmiresmate de florile
pădurilor, valuri dezlănţuite şi învăluite în misterul stelelor luminoase
deasupra capetelor voastre. Lumină aprinsă, lumină arzătoare coboară peste noi
ca o boară cu sclipiri de viaţă neatinsă în sclipiri de rouă cuprinsă de visul
nemuririi, scânteia deja aprinsă.
Îmi trimit razele în
scăldătoarele pământului pe nisipul înfierbântat călcând pe jarul aprins al
iubirii de vară fierbinte. Apă fierbinte, apă de cer fierbinte, mai lasă un pic
de răcoare pe nisip şi îmbrăcăminte. Apă din cer, apă din nor, scaldă pământul
din al tău fuior de nor călător. Vânt ameţitor, vânt răvâşitor, mai trimite
cât-un plic de ploaie făcător de bine şi aducător de viaţă prin al tău motor,
de fulger răcoritor.
Iarna prefer să stau retras în
cuib de cuc şi la voi să mă uit, dând perdeaua la o parte un minut două, cu
raze moi ca de rouă, perfect pentru o sanie două, la schi pe două pârtii, să nu
le ating cu ale mele săruturi fierbinţi, îmi petrec timpul prin ale mele
grinzi, prin anotimpul iernii de vis şi goluţ de frig, ameţind-o pe natură de
îngheţ, ploi cu sloi, prin pădure acoperind un derdeluş de copil. Am redus
puterea razelor mele, pentru a onora viaţa prin albele raze ale iernii,
figurine albe căzute din cer pe albele coline de vis emergent atunci când
razele mele devin nerăbdătoare de un colind prin florile primăverii timpurii.
Pe ceaţă de nor aprins din vazduhul culmilor înalte vă salut c-un zâmbet de
copil din înaltul cerului atunci când voi mergeţi mai departe prin viaţa de
adult grăbit şi ades nemulţumit.
prezentă în Razele Soarelui prin filele
anotimpului verde al Primăverii, prin Razele de Foc ale Verii, prin Razele
Arămii din recoltele Toamnei si prin Razele Albe stele arginti căzute din cerul
Iernii, prin visul unei Nopţi albastre de Iarnă rece!
Suzi MireaFile de Poveste, de la Iubitul Soare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu